Profeta

din Lumea de dincolo de vise

Uneori traim in somn

| 0 comments

Am stat vreo cateva ore uitandu-ma aiurea pe peretii camerei. Vedeam umbrele cum se miscau purtate de un vant inexistent, am impins nervoasa un colt de patura care nu voia sub nicio forma sa stea asa cum trebuia si am numarat o turma de oi a unui om avut cu adevarat. Dar degeaba, parea ca somnul era plecat pe undeva prin cine stie ce galaxie si ma pierduse de client.

N-am vrut sa deschid televizorul, ce naiba avea sa vad in cutia aia stupida, nici laptopul, fiind mult prea obosita vizual, cartea mea nou inceputa si stationata la vesnica pagina 30 parea ca-mi face cu ochiul poftindu-ma sa reinnod un fir de poveste, dar i-am rezistat eroic. Trebuia sa ma odihnesc.

Se spune ca e bine sa visezi cu ochi deschisi la ceva frumos, am incercat, nu merge. Incepi parca sa traiesti aiurea intr-o alta realitate si cumva te transpui, orele trec haotic si te trezesti la ora 2 noaptea ca esti la fel de treaz cum erai la 10 cand te-ai bagat in patut. Iar pana la ora 6 mai sunt fix patru ore. Ce naiba mai faci cu orele alea? Nu-ti ajung sa dormi suficient, a doua zi vei fi oricum prastie!

Am adormit cumva, tarziu, un somn ciudat cu vise care parca ma dureau fizic la trezire. La 5.30 am deschis ochii, am ridicat capul si mi-am zis ca am o problema grava, probabil batranetea.

Ma durea corpul groaznic, ca si cand petrecusem toata noaptea, iar capul parea ca se invarte singur ca unul de robot. Intr-un tarziu mi s-a limpezit privirea si am ridicat din umeri. Ce viata stranie de om marunt!

Cautand motivele acestui episod, m-am gandit ca probabil m-a tinut treaza vreo grija, poate vreun gand sugubat, poate dorinta sau poate doar viata.

Leave a Reply

Required fields are marked *.