Profeta

din Lumea de dincolo de vise

Bunul simt

| 0 comments

De ceva timp tot dau peste oameni care sunt lipsiti de bun simt. Sincera sa fiu, am ajuns sa inteleg si sa-i inteleg. Fiecare incearca sa supravietuiasca calcand sau nu pe cadavre, zambind, razand, scuipand, lovind.

Chiar am ajuns nici macar sa nu ma mai intreb: De ce?

Pur si simplu ii accept. Exista si am abandonat sa lupt pentru a-i transforma. Ce rost ar avea?

A existat o perioada in care ma consumam, plangeam chiar, imi parea rau cand vedeam rautatea din jur, nu numai la adresa mea, ci in general. Mi-a spus cineva, mai demult, ca voi ajunge, cu timpul, sa nu mai bag in seama astfel de persoane, ca vor trece pe langa mine ca si cand nu exista. Am ras si am rostit cuvintele urmatoare: Cine? Eu? Nu cred!

Inca sper sa fie pentru o perioada. Vreau sa-mi pese, trebuie sa-mi pese! Altfel cum ar putea sa existe vreo imbunatatire daca toti vom abandona? Si totusi azi nu ma intereseaza. Nu simt absolut nimic.

Leave a Reply

Required fields are marked *.