Profeta

din Lumea de dincolo de vise

creeping_shadows_by_sanguithar-d5jke6g

Întâlnire la miez de noapte

| 1 Comment

Mă uit înapoi. E un reflex pe care nu mi-l explic. Nu mă urmărește nimeni. Doar un vânt bate speriat de urletele depărtării. Au ajuns și la urechile mele. Poate așa se explică de ce am grăbit pasul fără să îmi poruncesc acest lucru.
Urletele au slăbit în intensitate pe măsură ce mă îndepărtam, dar inima continua să-mi bată cu putere. Pe cerul nopții alergau lilieci mici, grupuri întregi apăreau brusc și dispăreau cu viteza luminii. Oare ce i-a speriat? Cine a urlat în acel mod terifiant?
Privesc în urmă.
-Bună seara!

O apariție fantomatică, aproape clară, stătea în fața ochilor mei. Priveam găvanele goale și dinții sparți din care se scurgea un vierme lung și murdar de pământ. Oare de ce vorbesc cu strigoii? Bună seara? Atâta am de spus? Nu era mai bine să urlu, să strig, orice ar face o ființă înspăimântată. În loc, am spus:
-Nu știți cât este ceasul?
Deodată am realizat ilaritatea situației, a întrebării puse ca și când totul era absolut normal. Ființa clătină din cap a negație, ceea ce pot spune că m-a bucurat pe moment, tot e bine când realizezi că ce ai în față are inteligență. Animalul sperie mai  mult decât intențiile unui criminal.
-Mă puteți însoți? E destul de târziu, a început să-mi fie frică!
Strigoiul clătină negativ iarăși. Poate era doar un tic, poate nu era nimic inteligent în entitatea din fața mea. Am ridicat din umeri. Treaba lui. M-am întors să plec, dar m-am simțit prinsă de mână. Mă simțeam iritată:
-Nu vrei să  vii cu mine, nu vrei să plec! Atunci ce vrei?
L-am întrebat puțin plictisită de o situație tâmpită. Îmi arătă cu degetul cimitirul vechi. Să merg la cimitir noapte? În momentul acela am realizat că mi-e frică de acel loc, mereu mi-a fost, și totuși m-am decis brusc:
-Hai să merg și la cimitir! Pe asta n-am mai făcut-o până acum.
Mergeam amândoi pe stradă, unul lângă altul, ca doi vechi prieteni. Fără să vorbim, doar puneam un pas înaintea celuilalt. El avea oarece dificultăți la mers. La un picior îi lipsea laba și șchiopăta teribil de tare. Nu m-am oferit să-l ajut, nici n-a cerut prin vreun semn. Când am intrat pe poarta grea de fier forjat a cimitirului, vântul încetase să mai bată, iar luna lumina întreaga scenă. Am continuat să mergem printre morminte. Inima-mi bătea năvalnic, aproape că vedeam morți mergând pe lângă mine, dar știam că așa ceva nu se poate, în ciuda scheletului pe care-l însoțeam. Eram sigură că morții nu se ridică din morminte, nu vorbesc cu oamenii vii și nici măcar nu aud că merg eu prin cimitirul lor.
Scheletul s-a oprit lângă un mormânt desfăcut. O groapă neagră imensă se deschidea și un gând de odihnă îmi străbătu ființa. M-am abținut să mă întind jos, pe iarba îngălbenită. El a intrat în groapă și mi-a făcut semn să împing pământul. Am lucrat în tăcere vreo două ore. Pământul clisos era greu de mânuit. Când am terminat, luna dispăruse, se crăpa de ziuă. În depărtare, luminile orașului străluceau încă.
Am zâmbit și m-am așezat să mă odihnesc.

One Comment

  1. Buna,

    Ma numesc Bitu Mihai si vreau sa te anunt ca au inceput inscrierile pentru concursul organizat de Mediapress Advertising SRL cu premii in valoare de 900 euro ( Locul 1 – 500 euro, Locul 2 – 300 euro, Locul 3 – 100 euro) si am fi onorati sa te numeri printer participantii la concursul nostru.

    In data de 10 decembrie vom da startul pentru publicarea de articole, asa ca nu mai este mult timp in care sa te poti inscrie la concurs.

    Pentru ati putea creea cont, trebuie sa intri pe http://www.bloghub.ro , platforma dezvoltata de noi pentru a putea organiza concursuri pentru bloggeri cat mai corect si cu o jurizare cat mai transparenta.

    Te asteptam sa te inscrii !

    Multumim !

    Bitu Mihai,
    SEO – Mediapress Advertising

Leave a Reply

Required fields are marked *.