Profeta

din Lumea de dincolo de vise

covera1

Grădina mea- catwalk pentru anotimpuri

| 0 comments

Zilele trecute meditam cu tristețe la vremea de afară. Ploua infernal, cu stropi mari, iar vremea rece arunca săgeți de iarnă cu o voluptate malefică parcă. Oare de ce vine iarna? Arbuștii înalți de tuia aruncau o pată de verde intens prin fereastră și încercau să mă liniștească. Până la urmă, asta e natura la noi, ce atâta supărare? Păreau a spune cu glas tacit. Vântul vâjâia nebunatic printre crengile pomilor fructiferi. În toamnă am plantat cu propriile mâini caiși și cireși, dar și arbuști fructiferi. Oare ce fructe vor face? Mă gândesc plină de poftă la niște caise zemoase și câteva cireșe parfumate. Aproape că salivez de încântare.

Gândul îmi revine la iarna asta enervantă. Niciodată nu mi-a plăcut împodobitul grădinii mele cu neaua albă, plină de străluciri ca steluțele pe un cer senin de noapte de vară. Și totuși, dacă mă uit mai atent, nu pot să nu observ că, și iarna, grădina mea are un farmec aparte. Brazii înalți dau impresia de munte, de aer ozonat, de ținut de poveste. Uneori mă apucă dorul de schiat doar privindu-i cât sunt de frumoși și verzi.
Sorb din cafeaua calduță și aromată. Oare ar fi existat grădina mea dacă nu aș fi muncit la ea în ultimii ani cu atâta dăruire? Sunt arhitectul ei. Uneori, în glumă, mai ales vara când totul este înflorit și parfumat, spun că-s un creator de modă desăvârșit, iar grădina mea un catwalk unde florile își arată rochiile spumoase și colorate, pline de parfumuri scumpe, pomii au umbrele verzi, încăpătoare, printre care pătrund razele soarelui, iar legumele își etalează pline de mândrie roadele văratice. Zâmbesc când îmi aduc aminte câte legume și fructe am reușit să adun în cămara mea în acest an binecuvântat parcă de Dumnezeu.

Cel mai mult iubesc primăvara. O ador pentru că ea îmi oferă o adevărată feerie din primele momente ale instalării ei pe meleagurile noastre. Ghioceii răsar la întâmplare abia ce zăpada a fugit speriată de soarele călduț și plin de zâmbete frumoase și dulci. Lângă ei apar viorele și toporași, narcisele cu boboci albi și galbeni, zambilele parfumate cu acei clopoței roz și bleu, tot felul de flori pe care le-am adunat în grădina mea de basm cu trudă și migală și pe care le-am îngrijit de la an la an pentru ca acest loc să pară un adevărat paradis. Floarea mea preferată este laleaua. Din timp mi-am cumpărat tot felul de soiuri pentru că rochițele lalelelor îmi par niște pocale de mese împărătești. Petalele lor își aruncă noblețea și eleganța de-a lungul aleilor grădinii, iar primăvara are o grămadă de admiratori. Pot spune că au existat foarte multe persoane care doreau chiar să cumpere minunățiile de flori. Mi-a făcut plăcere, doar de asta le-am cultivat, pentru frumusețe și pentru plăcerea celorlalți. De aici a început și ideea mea de a realiza o seră cu flori. E situată undeva în spatele grădinii, dar ce flori pot crește în acel loc! Câtă frumusețe și cât farmec! O afacere destul de serioasă care îmi aduce bănuți buni.
Lângă geam, cireșul își izbește crenguțele plăpânde. Pare viguros și gata să facă față iernii viforoase. Anul trecut a nins atât de mult că mi-am dat seama cât de isteață am fost că mi-am cumpărat din timp o freză de zăpadă. Ce pot să fac? Aici, în sud-estul țării, iarna e geroasă și grea, cu zăpezi abundente și cu o intensă bucurie din partea copiilor.
Tufele de trandafiri par oarecum speriate de vremea potrivnică de afară. Erau atât de pline de flori până prin octombrie! Acum au mai rămas tijele lungi, cu spini puternici. În primăvară vor beneficia de o coafură pe cinste. Zâmbesc la gândul amuzant că le-aș duce la un coafor să le scurtez pletele bogate.
 Abia aștept renașterea Naturii!

Leave a Reply

Required fields are marked *.