Profeta

din Lumea de dincolo de vise

b58_buchet_de_flori_cu_31_frezii

Buchetele de la Florăria Mobilă, o surpriză plăcută

| 0 comments

Gândurile mă cuprind și zac într-o stare vecină cu moartea. Nemișcată și plină de remușcări stranii cercetez în mintea mea acele fapte care au dus la despărțirea noastră. Oare ce s-a întâmplat de ai spus acel ”Adio, mai vorbim!”. ”Adio” a însemnat despărțirea, dar ”mai vorbim” ce a însemnat oare? Ai lăsat o portiță de întoarcere? Știi, aș prefera să fie așa, să te întorci, în fiecare zi câte puțin, mi-e indiferent, numai să fii aproape. De ce mi-ai dat speranța acelui ”mai vorbim”?

O lacrimă îmi curge rebelă. N-o vreau, dar ea insistă să coboare fără să-i pese de dorința mea. Plouă și afară, picăturile rare stropesc geamul ferestrei. Am mai trecut prin clipe de astea. Mereu ai spus ”Adio”, ai revenit totuși, nu te-ai putut desprinde oare sau ți-a fost mai comod așa, nu știu, nici nu-mi pasă. Mă mulțumesc să știu că revii mereu. Sunt o femeie slabă? Poate că da, dar nu-mi pasă, nu mă interesează ce zic ceilalți. Să zică, gura lumii n-o oprește nimeni! 
Pe masa grea, de stejar, din mijlocul camerei, într-o vază albastră stă mândru un buchet de flori primit de la tine. Îți aduci aminte când mi l-ai oferit? Într-o zi de sâmbătă, mâncam floricele și ne uitam la un film cu prietenii noștri . Ți-am zis că mi-aș dori să simt parfum de frezii și fără să știu l-ai comandat de la o florărie online. Un gest demn de filme de Holywood, un gest care a rămas în inima mea, care a trezit gelozia Veronicăi ce i-a aruncat o privire asasină lui Vlad pentru că el nu face astfel de gesturi. M-am simțit atât de mândră de tine, atât de recunoscătoare că ești al meu! Le-am păstrat pentru că freziile țin o eternitate, rămân la fel de mândre și frumoase, elegante ca niște regine ce dansează la baluri vieneze. Mereu am visat că așa ceva mi se va întâmpla, oare aș ști că a fost totul aievea dacă nu ar rămâne dovadă vie acest splendid buchet de flori? 
Mângâi atentă florile albe ce s-au păstrat perfect, miros o frezie de un mov apetisant, o aromă diafană încă se păstrează atât de fină încât reintru în atmosfera de atunci și lacrimile îmi curg iarăși. Obraznice, perfide, rebele, nu vreau să mai plâng, nu rezolv nimic, dar nu mă pot abține. Oricât aș încerca curg ca apa la robinet deja. Stropesc florile din vază parcă într-o încercare de a le reînvia, de a le aduce veselia micilor flori. Ce buchet de frezii deosebit! Freziile mă îmbrățișează mut, mă învăluie și-mi redau puțină energie și mă așez iarăși în fotoliul meu uitându-mă pe fereastra pe care am deschis-o înainte de a mă face comodă. Ploaia a încetat. Lacrimile mele de asemenea.
Bing, bang! 
Ridic o sprânceană și uit de melancolie. S-a întors! Deschid ușa larg și privesc cu dragoste și cu un dor nemăsurat. Un curier. 
Florăria Mobilă, domnișoară! 
Îmi întinde trei buchete de flori. Mă uit întrebător. De ce trei? Curierul zâmbește, salută și pleacă.  Salut la rândul meu și la fel de curioasă mă întorc cu buchetele în cameră. Trandafiri, gerbera, frezii și crizanteme mi-au invadat spațiul răspândind parfumuri superbe. Le cuprind la piept și le strâng să le sufoc. Senzația de fericire mă copleșește. Un bilet din buchetul de trandafiri și gerbera îmi spune un ”Iartă-ma!”, crizantemele îmi transmit ”te iubesc!, iar freziile îmi cer o întâlnire în parc. Doar atât, o simplă plimbare.
Nu-i pot rezista oricum, florile m-au copleșit cu totul. Le strâng iarăși la piept cu dragoste, iar freziile zâmbesc nebunatice și parfumate.

Leave a Reply

Required fields are marked *.