Profeta

din Lumea de dincolo de vise

logo-5

Îmi plac cadourile promoționale

| 0 comments

Știi ce-mi place mie cel mai mult? Cadourile promoționale. N-am idee de ce. Fiecare cu vrăbiuțele lui. Unora le place să colecționeze fluturi, altora să privească vapoarele în larg sau nu știu ce steluță prin telescop, uite mie îmi plac promoțiile. Le ador! Și mai ales ador firmele care fac astfel de cadouri clienților.

Cel mai fain produs care mi-a picat în mânuțele mele strângătoare este o umbrelă. Știu poate părea extrem de banal acest articol, dar nu-i așa. Îmi place că are o culoare verde  ca frunzișul unei păduri de vară, că o pot asorta la ținutele mele și că mă apără de ploaie, dar și de soare. Pare extrem de copilăresc ce spun, dar a fost folositoare în toate aceste circumstanțe! O umbrelă are toată lumea în casă, toată lumea, mai puțin eu. Uitam mereu să-mi cumpăr una și nu de puține ori am revenit acasă udă leoarcă, cu geanta de in pe care o puteam strânge ca pe un burete din care să iasă apa. Așa că am fost bucuroasă chiar din momentul în care tipa care făcea promoție la aceste produse, mi-a întins umbrela verde. I-am mulțumit și nu am putut să nu îi împărtășesc starea mea efervescentă din acea clipă. M-a privit ciudat oarecum, cred că eram prima din acea zi care se manifesta în acel mod exuberant. Doi pupici prin aer i-au fost răsplata.

Tot la promoții am primit și un tricou verde fosforescent, mai degrabă e culoarea ”green apple”, dar mie așa-mi place să cred că e, fosforescent. Credeți că e o ținută prea extravagantă? Eu zic că depinde de împrejurări. De acest tricou se leagă o poveste la mare, o poveste cu doi tineri care se îndrăgostesc. Andrei, un salvamar drăguț, student venit pe litoral să câștige niște bani în sezonul estival, și eu, o tânără ce abia aștepta să fie salvată. La propriu. N-am idee ce s-a întâmplat mai exact, dar o amică mai curajoasă de fel s-a apucat să sare într-un picior că vrea o plimbare cu barca pe mare. Eu nu am idee să înot, ea cică înota ca peștele. Ne-am urcat în barcă, a dat ea la o vâslă, eu la una, spre deliciul celor de pe margine ne învârteam vitejește într-un cerc. Situație penibilă. Amândouă în bikini, eu mai isteață mi-am tras tricoul pe care-l primisem pe plajă, nu de alta dar să mă prăjesc ca peștele în tigaie nu era tocmai ideea mea de concediu pe litoral, ea o Xena a plaiurilor românești, a rămas sexy într-un sutien minuscul. Am ajuns la o distanță apreciabilă, între timp se înserase și lumea pe plajă era tot mai puțină. Evident că deșteapta s-a ridicat, barca s-a apucat să intre în balans și m-am trezit în ditamai valurile. Un banc de pești mici îmi dădeau târcoale. N-am idee de ce mi-au atras atenția limbricii ăia când eu tot înghițeam la apă de parcă venise seceta și trebuia să fac provizii pentru udarea roșiilor din grădină. Cert e că la un moment dat mi-am dat seama că asta a fost și m-am dus vitejește spre adânc. Numai că m-am trezit pe plajă cu salvamarul care îmi tot făcea respirație gură la gură și tot murmura ”să nu mori pe plaja mea”, de zici că era proprietar cu acte în regulă și pierdea valoarea terenului dacă avea repauzați pe el. L-am întrebat mai apoi, l-am scos la o cafea, după program, a treia seara evident, că a doua încă mai scoteam apa sărată din stomac cu pauze din 2 în 2 ore, l-am întrebat cum de ne-a văzut. Mi-a zis că tricoul era atât de verde încât și-a zis că ori s-a ridicat o insulă și lichenii au invadat-o, ori eram eu și încercam să devin una. Adică luam apă și mă ridicam deasupra. Plastic omul, ce vreți. Ideea e că mi-a ajutat tricoul meu verde. Am continuat concediul la mare cu Andrei, salvamarul adică. Amica a dat din aripioare, că știa să înoate, din păcate doar pentru ea, nu și pentru mine! Aviz amatorilor de senzații tari, când mergeți cu barcă nu vă scoateți vesta de salvare! E periculos! Sau mă rog dacă vă plac salvamarii, scoate-ți-o!

N-am idee de ce iubesc atât de mult să primesc diverse obiecte, poate pentru că dacă stați să vă gândiți, fiecare are o anumită întrebuințare. De exemplu, bricheta neagră primită vara trecută lângă cinema de la un tip cu o șapcă pe cap și niște pliante în mână, care făcea promoție la o firmă de prestigiu de prin oraș, mi-a ajutat iarna la aprins lemnele la șemineu. Păi nu fumez! Și mai e o chestie, are o luminiță puternică și o pot folosi ca pe lanternă dacă vreau. Nu vă puneți cu mine când e vorba de folosit produsele de promoții, v-am spus că sunt specialistă în asta! Merg pe principiul că totul are un rost pe lume și dacă un cadou promoțional a ajuns la mine, înseamnă că trebuie întrebuințat cu folos.

Leave a Reply

Required fields are marked *.