Profeta

din Lumea de dincolo de vise

vrabiute

Păsăricile care păsăresc!

| 0 comments


Sunt puțin nervoasă. Fără întrebări indiscrete! N-am chef de explicații, pur și simplu mă enervează cum zâmbești, cum îți strălucesc ochii în dimineața asta. Mă irită privirea ta ștrengară , cheful nebun, patosul cu care-ți trăiești viața, optimismul debordant. E motiv de enervare? Nu. De asta nici nu trec la explicații complicate.
Ai văzut că a sosit primăvara? Eu mi-am dat seama de dimineață, la prima oră. Cum? a ciocănit în creierul meu și a urlat: Trezește-te! E timpul să cânți!
I-am tras una în capul ei negru, plin de bucle și i-am cerut:”Ia, mai lasă-mă, cucoană în pace, vezi de treburile tale de primăvară mâțâită care își face greu loc prin troienele lăsate de iarna asta grea!” Dar nu m-a ascultat, e insistentă și probabil s-a decis să facă ce o taie capul. Oricum îmi tot ciripesc ciripitoarele astea de pe sub balcon. Am o familie de păsăruici care stau pitite de veacuri acolo și când le izbește căldura începe simfonia… de la prima oră. Le-am cerut imperios să o șteargă cu gălăgia, dar de unde ele ioc! Au făcut ce-au vrut cu creierii mei. Undeva pe lângă ciripitori, l-a apucat și pe cocoșul unora care au ca animal de companie un cocoșel moțat, foarte drăguț de altfel, dar plin de tupeu nesimțit de dimineată.
Peste astea am zărit în grădină ghiocei. Deci e clar primăvară.
O vecină a trecut pe la mine la 8 și ceva și mi-a zis că m-a căutat toată ziua ieri poștașul. Aaaaa? Cum naiba să mă caute poștașul toată ziua? Poate doar o dată? De două ori maxim? Dar deja asta ar presupune o relație destul de strânsă între noi doi de l-a apucat vizitatul din oră în oră. În plus am fost aproape mereu acasă. I-am mulțumit de informație, ea m-a privit șugubăț de parcă știa ea nu știu ce nebunie ce se petrecea între mine și funcționarul de la poștă. M-am întâlnit cu poștașul când am ieșit și l-am intrebat de ce m-a căutat insistent. El a zis că nu a trecut pe la mine ci pe la vecina pentru că are o recomandată. Altă vecină! Ăsta ne cunoaște din vedere pe toți, ce chestie, nu pot să rețin fețe de oameni. Bravo lui!
I-am zis vecinei că pe ea a căutat-o, i-am zâmbit șugubăț, am dat ochii peste cap și am lăsat-o să se întrebe de ce oare a căutat-o și nu i-a spus pentru că ei doi au vorbit doar. Trebuie plătită orice poliță. A nu se rata nimic în viață!
Iar primăvara continuă să zburde prin blocul meu. De abia aștept să plece și în alt bloc și să pot dormi și eu măcar până la 8.

Leave a Reply

Required fields are marked *.