Profeta

din Lumea de dincolo de vise

1.

| 0 comments


mucegaiul crescuse pe aripile altadata albe ale ingerului personal…
un mucegai urat, grosolan, plin de murdarie…
frigul si iarna ii taiase elanul si plictisit se zgribulise exact in stanga, aproape de inima…
daca priveai fara atentie nu zareai nimic…
nu era decat aer…
doar cu putin mai multa atentie ai zari un ingeras infrigurat, plin de teama pentru viitorul lui…
o lacrima de diamant i se scurge pe obrazul trist si un zambet obosit cade intr-un rictus…
manutele durdulii sunt acum scofalcite, cu unghii murdare si tin strans un soarece cu maČ›ele scoase , sangele siroaie pe straiele altadata albe ale ingerasului…
dintii lui cu mici canini ascutiti picura rosul micului animal…
doar foamea, acum umana il face sa uite, sa ceara, sa se hotarasca…
mucegaiul patrunde mai adanc in inima mea…
continua sa creasca, sa se raspandeasca, imi cuprinde trupul si il inunda cu mici smaralde…
putreziciunea patrunde in oase…
oasele mele…
un ochi cade brusc, il ridic cu mana inmanusata si il privesc cu cel sanatos…
e un ochi, al meu…
curand voi orbi…
devin intuneric…
ma nasc din piatra si ma intorc in piatra…
idealul meu de zeu pagan…
doar o vraja de somn…

Leave a Reply

Required fields are marked *.