Profeta

din Lumea de dincolo de vise

May 19, 2017
by prof27
0 comments

Zzzt!

Ma intind ca o pisica care a dormit mult prea mult. Incerc sa adopt atitudinea aceea, stiti voi care, de nepasare. NU-mi pasa de nimic si nu vreau sa ma miste nimic, chiar daca intr-un final va trebui sa-mi ridic gratiosul fund din pat si sa incerc sa ma lupt cu nebunia cotidianului. Ma pregatesc din timp pentru o lupta oarecare ce se va duce, cu siguranta, iarasi in jurul meu.

Cateodata stau si ma gandesc la ce bun toate astea, apoi ridic din umeri si imi spun ca poate are vreun rost pana la urma, chiar daca nu-l gasesc eu pe moment. Inghit in sec, apoi imi mazgalesc usor ochii pentru  un machiaj superficial, poate doar pentru ca lumea sa zica ”Uite, a incercat, dar nu i-a prea reusit!”. Incercarea se pare ca este tot ceea ce conteaza in lumea asta actuala, nicidecum efortul sustinut catre un rezultat ideal.

Un sarpe nesimtit s-a tarat foarte aproape de mine si mi-a varat in suflet o spaima stupida. E mare, verde cu negru si sasaie enervant cu  toate ca este latrat si alungat de catelusul care pare ca nu are nicio performanta.

Hai la treaba! Visezi cat poti si cu ochii deschisi pana la urma!

Miau…

May 3, 2017
by prof27
0 comments

O viata fara ea

Cerul parea ca se lupta cu pamantul undeva, inspre rasarit. Pentru inceput a parut ca nu este interesat de miscarile noi, mult prea departe pentru a-i influenta intrucatva existenta si, pana la urma, chiar nu-i pasa absolut deloc. Parca cerului ii pasa ca el isi taraste corpul pe undeva, printr-un cotlon de pamant. Ii venea sa scuipe in praful rosiatic care zacea din belsug jur imprejur si o facu plin de naduf.

Zambi brusc animat de o intreaga pleiada de emotii. Mereu i se intampla la fel cand ea lipsea. Isi amintea de parfumul cu o tenta abia ghicita de scortisoara si pielea matasoasa care tresarea doar la atingerea lui. Scuipa inca o data iritat de amintirea despartirii. Habar n-avea de ce fugise ea. Stia doar ca intr-o zi se trezise singur, iar pe perna era asezata frumos o frezie parfumata. Din acel moment incepuse sa urasca freziile, cu o ura care ii atrasese oarece neplaceri, dar care nu si-o putea deloc controla.

Scarba! Nici nu merita sa-si aduca aminte de parul ei negru cu sclipiri de diamante, de urechile mici, perfecte, de manutele alea gingase cu unghiute intotdeauna vopsite cu rosu aprins, de picioarele incaltate in sandalute argintii care-i dadeau un aer de balerina rusa. Isi amintea vocea ei putin nazala, rasu ca un curcubeu dupa ploaia de vara, buzele voluptoase care cereau parca a zi muscate si ii venea sa-si plezneasca ambii obraji, cuprins brusc de o animozitate sora cu crima.

Si-ar fi dorit sa nu o fi intalnit-o vreodata. Blestemata fie clipa cand a atins-o din greseala in gara aceea indepartata si uitata de lume. Se bataia cuprinsa de o exaltare probabil datorata vreunui drog si ochii ii sclipeau draceste, iar parul negru se-nfoiase ca penele de paun. Parea o vrajitoare a Evului Mediu, una cu o stiinta vasta a seductiei oamenilor. Il sedusese si-i hranise iubirea cateva zile. Frezii! Voma cu un tremurat ireal, simtea ca-si scoate fierea pe gura. Scuipa a doua oara din cauza amarelii.

Si-ar fi dorit sa plece pe o alta planeta, intr-o alta dimensiune, sa gaseasca o alta viata pe care s-o traiasca. O viata fara ea…

March 23, 2017
by prof27
0 comments

Ce inseamna cand visezi tigru?

Oboseala pare ca mi-a cuprins mintea de ceva timp. Pur si simplu cred ca s-a umplut si a inceput sa dea pe afara absolut orice tine de mine. Nu mai am rabdare cu nimeni. Nu mai vreau sa vorbesc cu nimeni. N-am chef sa gandesc pentru nimeni si nici macar pentru mine. Simt ca totul este in zadar.

Zadarnicia asta… Parca as fi singura care simte asa. Mare branza!

AppleMark

AppleMark

Azi noapte am visat un tigru adult, ascuns sub masa, de care nu-mi era deloc frica. Nu mai stiu exact contextul in care ma aflam, dar imi amintesc doar senzatia pe care am avut-o de curiozitate, de bucurie chiar. Parca ma trezisem cumva in fata unei pisicute si aveam chef sa o gadil sub barbie.

N-am avut timp pana acum sa ma uit sa vad ce spun specialistii legat de acest vis in care apare un tigru, dar ma uit acum. Scrie ca tigrul este asociat cu probleme in cariera. Se pare ca el simbolizeaza fortele brute ale inconstientului, latura mea animalica (aoleu, ce tigroaica mai sunt!), chiar ca-mi controlez cu greu agresivitatea (na-ti-o, Tanto, ca numai agresiva nu mai fusesi!).  Cica sunt agresiva cu altii. Oi fi, pana la urma sa mai fiu si eu altfel!

Posibilitatea ca printre prietenii mei sa existe un dusman este foarte mare care ma va pacali si ma va da de gol. Sa ma dea, n-are de lucru!

Ma mai uit nitel, mai citesc, poate o fi si ceva de bine. Zau ca visul n-o fost chiar ceva sa sperie, ci mai degraba calm, iar starea mea a fost una de bine. Cica mai inseamna potential de lider si de profesor. Na, ce surpriza! Trebuie sa fiu increzatoare in fortele proprii, sa pun piciorul in prag, sa-i influentez pe cei din jur si voi avea parte numai de succes…

Iaca Franț! O fi si asa, pacat insa ca-mi placea atat de tare de tigrul meu din vis, l-as fi luat acasa sa-l mangai si sa-l pupacesc. Imi lipseste pisica mea probabil, ce sa fac? Si-a luat lumea in cap si asta!

March 21, 2017
by prof27
0 comments

Zei si oameni

Lumea se pare ca a uitat sa existe si ca la un moment dat dispare. Peste tot vezi oameni care se cred nemuritori, au o gramada de probleme grave, ce nu-si gasesc rezolvare, si acest lucru ii determina tot mai mult sa fie incruntati si sa urle, sa strige, sa dea din maini, sa zambeasca stupid sau sa jigneasca tot mai mult.

Demult ma speria aceasta atitudine. Chiar m-am simtit, de ce sa mint, un oarecare zeu. Si ma durea sa vad cum cei mai multi dintre indivizi, muritori sadea, uitau cine sunt, ca se adreseaza unui zeu, ca trebuie sa faca plecaciuni sfioase si sa-mi aduca omagii, de ce nu chiar jertfe!

Dar am crescut, greu, foarte dur, si mi-am dat seama ca nu sunt si nu am fost niciodata decat Eu, mai mic, mai mare, mai rau, mai bun. Am plans ceva timp, m-am intristat, am intrat chiar intr-o pasa proasta. Uram toti muritorii din al caror grup practic faceam. Nu reuseam sa ma identific cu ei, oare de ce-mi jucase aceasta festa D-zeu sau Zeus? Poate eram doar semizeu…images

M-am scuturat a suparare. Trebuia sa termin cu aceste idei care-mi faceau rau. Si m-am trezit. Eu. Simplu. Un om cald, cu suflet mic sau poate mare, depinde cine vede, cine se uita, depinde cine vrea sa observe ceva la mine.

De foarte multe ori inchid ochii pentu a nu-i vedea. Pe ei, pe altii aidoma lor. Ma doare cand vad ura din ochii lor albastri, pentru ca ura are ochi de cer senin de vara. Zambesc spre soare si-i pocnesc des cate una in cap. Are nevoie a fi trezit si el la realitate, pana la urma si el se credea, nu demult, un oarescare zeu. Prostutul de el!

Ii fac cu mana a gand bun. MI-e drag, blegul. Mereu mi-a fost pentru ca e portocaliu si ma-nveseleste. Poate si pentru ca e cald, e simplu, e cuminte si e plin de ganduri bune pentru toata lumea. Cine a vazut vreodata soarele strigand? A racnit vreodata bietul de el la cineva?

Oameni simpli… Oare cum pot fi educati sa redevina oameni…

Cine oare este omul?

March 21, 2017
by prof27
0 comments

Care sunt subiectele considerate tabu de cele mai multe cupluri?

Oamenii care nu sunt intr-o relatie tind sa creada ca, daca ar fi pusi in fata faptului, ar indrazni sa faca si sa spuna mai multe, ca stiu, deja, cum sa cucereasca o persoana de sex opus. Insa, adevarul este ca toti tindem sa fim timizi la prima intalnire si toate lucrurile acelea “marete” despre care spuneam ca o sa fim in stare sa le facem par atat de grele acum. Continuand asa, chiar si cand formam un cuplu cu persoana respectiva, nu facem decat sa ne afundam in starea de a considera tabu o multime de subiecte care, de fapt, ne-ar fi un ajutor imens in relatie. In continuare, vom vedea despre ce subiecte tabu este vorba si cum putem sa le abordam, astfel incat sa le transformam in plusuri ale relatiei.

Fostele relatii sunt o discutie tabu

p1O discutie tabu, desi nu ar trebui sa fie asa, este ce locuri de munca a avut partenerul. Ai fi surprinsa/a, dar multi judeca persoana dupa studii sau unde a lucrat, pana atunci. Daca esti o persoana dezinvolta, care stie ca doar impartasind lucruri impreuna, chiar si din trecut, ajungi, de fapt, sa cunosti persoana de langa tine, nu ai de ce sa te temi. Trecutul face parte din tine si nu ai de ce sa te temi. Spre exemplu, daca esti fata si ai facut videochat, acesta nu este un subiect de ascuns. Videochat-ul nu este ceea ce crede lumea ca este, ci reprezinta un job ca oricare altul. De fapt, ar trebui sa fii mandra de tine ca ti-ai gasit un loc de munca platit foarte bine, fara sa astepti ca cei din jurul tau sa te intretina. Persoanele care au lucrat in videochat, la un studio serios, cu oameni care ofera training si contract de munca, cum este Beyou Studio, pot confirma toate acestea.

Asadar, nu este nevoie sa te sfiesti in a discuta cu iubitul tau despre alegerile pe care le-ai facut: daca le-ai luat la momentul respectiv, inseamna ca ai stiut ce era mai bine pentru tine!

Atunci cand inchei o relatie de dragoste, se spune ca ar fi bine sa nu aduci niciodata in discutie, cu noua partenera, ce a fost in trecut. Multi se feresc atat de mult sa spuna ceva despre fosta relatie, nici macar ce nu a mers, incat partenerul incepe sa devina suspicios. Ideile pe care si le poate face acesta se dovedesc, adesea, periculoase pentru relatia de acum: “Ce are de ascuns?”, “Oare inca mai tine legatura cu ea/el?”, “Relatia cu mine este doar una de tranzitie?”, “Isi doreste ceva serios sau e doar in cautare de distractie?”. Atunci cand apare indoiala, relatia are de suferit, fie pe termen scurt, fie chiar si pe termen lung, ducand, in final, la o ruptura ireversibila.

Ce este de facut? Invatati sa vorbiti deschis unul cu celalalt. Rezultatele pozitive nu vor intarzia sa apara, iar relatia voastra va fi una mai unita, mai deschisa si mai sigura. Multe cupluri nu isi dau seama ca, atunci cand au anumite probleme, comunicarea deschisa este primul lucru pe care ar trebui sa il incerce, pentru a mai salva relatia.

p2Un alt subiect tabu este cel al dorintei de a avea timp liber, de relaxare. Oamenii sunt fiinte sociale, insa fiecare dintre noi are nevoie de timpul sau liber, pe care sa il petreaca exact asa cum simte. In orice relatie, exista un partener care isi va dori, intotdeauna, sa petreaca mai mult timp de calitate cu celalalt, ajungand sa il sufoce. Psihologii atrag atentia ca cele mai multe cupluri ajung sa se desparta tocmai din cauza acelui partener care este prea pisalog, nu are incredere in celalalt si arunca vina pe acesta. Specialistii recomanda ca fiecare sa aiba si alte activitati cu care sa isi ocupe timpul, cum ar fi: lecturarea unei carti scrise de un autor preferat, sport, desenatul, pictatul, mersul la piese de teatru sau orice alta activitate ar fi relaxanta si utila pentru a cunoaste si alti oameni interesanti.

Atentia exagerata pentru alte persoane de sex opus este o problema

p3Desi fiecare are nevoie de spatiul personal si de timp petrecut cu alte persoane, se intampla, adeseori, ca unul dintre parteneri sa faca un lucru foarte deranjant. Aici este vorba despre a face “curte” unei alte persoane. Flirtul, mai ales de fata cu persoana iubita (ca sa nu mai vorbim de infidelitate), sigur nu va fi vazut ca ceva bun; din contra, vei da nastere unor discutii care nu pot duce decat la certuri si chiar despartire. Daca te-ai hotarat sa ai o relatie serioasa cu o persoana, nu rani. Iar, daca simti ca nu este ceea ce cautai, mai bine incheie relatia si poi esti liber/a sa faci cum consideri ca este in regula pentru tine.

Iata doar cateva dintre motivele pentru care cele mai multe cupluri au neintelegeri sau aleg sa mearga pe cai diferite. Tinand cont de cateva lucruri simple, totul va fi mai bine, iar riscul de a pierde o persoana draga nu va mai exista!

March 12, 2017
by prof27
4 Comments

Cel mai bun profesor de engleza

In ziua de azi, a sti o limba straina inseamna foarte mult, nemaifiind un moft, ci un element obligatoriu pentru a avea succes in viata. Daca pe vremuri ne inghesuiam sa chiulim de la orele de engleza din scoala, pe motiv ca-s teribil de plicticoase, ca profa e doar o suplinitoare necalificata si de abia stie sa zica ”Hello!” sau ca filmele si muzica sunt cele mai bune in a ne perfectiona in limba lui Shakespeare, astazi posibilitatile de a invata aceasta limba straina sunt mult mai numeroase.

Desigur nu mai este vorba despre a invata dupa manualul scolar, care este ideal pentru elevi, ci dupa cursuri diferite, speciale pentru adultii care nu au acelasi timp la dispozitie pentru a deprinde cu succes engleza. Interesant este ca azi oricine poate accesa o platforma online si, daca nu are somn, chiar si la 2-3 dimineata, poate sa isi imbunatateasca aptitudinile.English-3

In ce ma priveste, invatarea limbii engleze de acasă pe o platforma profesionala de elearning, cu un profesor de engleză, este mult mai usoara, nu ma face sa ma deplasez de la domiciliu si sa pierd timp cu condusul prin orasul aglomerat, nici nu mai platesc sume astronomice care sa imi faca gauri uriase in bugetul de familie. Ma irita ideea ca dupa 8 ore de munca si inca doua de condus sa fiu obligata sa plec de acasa pentru orele de meditatie la engleza. Comod imi e sa stau in fata laptopului si sa invat engleza singura.

Daca mi-as aduce aminte de cum am inceput sa invat limba engleza, ar fi cumva sa intorc timpul prin gimnaziu, cand in clasa a V-a am facut cunostinta prima data cu profa de engleza, mica, grasa si antipatica care urla niste cuvinte greu de reprodus. Era prin anul 1988 si dictatura sub care traiam nu ne dadea prea multe oportunitati in a invata altfel. N-am retinut nimic decat fusta verde inflorata a profei care fosnea a pericol cand trecea pe langa noi. M-a pocnit o data de am vazut stele galbene, verzi si rosii in acelasi timp, doar pentru ca behaiam de zor un verb la viitor, gresindu-l cu gratie de fiecare data.

In liceu insa, engleza a devenit cu adevarat calaul vietii mele. Cum deschidea usa profesorul de engleza, parca imi cadea lumea in cap, ajunsesem sa-l urasc si pe el, dar si limba asta pacatoasa, care parea cumva imposibil de descifrat, aproape la fel de greu ca hieroglifele Egiptului antic. ”Lazy girl, Iza!” Proful stramba din nas, mustacea pe sub ochelarii de fita, zambea ironic si isi tragea pixul din buzunarul de la piept pentru a-mi aplica pedeapsa suprema: un doi mare si frumos, o lebada sfioasa pe care o duceam acasa la mama, disperata de stolul impresionant pe care-l ingrijeam in primul semestru, ca un vasnic pastor.

Evident ca pentru a nu ramane Iza repetenta, mama, femeie buna si dornica de a scoate ceva din copilul ei, care nu se ridica la nivelul cerintelor sale, a trebuit sa ma dea la meditatie. A gasit cu chiu cu vai un prof mai diferit, mai ciudatel, care si-a luat angajamentul ca ma face sa vorbesc engleza la fel ca regina Angliei. Ma distra cand proful (de fapt un student in ultimul an care facea si el un ban in plus) isi facea aparitia imbracat in negru de sus pana jos, cu o mutrita de Pinochio prins cu minciuna, de altfel chiar asta era si porecla lui, si incepea sa predea mergand intr-una prin casa. Eu la masa, cu pixul si creionul frumos asezata, luam notite de zor, pe cand el facea kilometri si kilometri ca un atlet pentru olimpiada.

Ideea este ca am reusit sa scap, iar Goe n-a ramas repetent spre usurarea mamei care l-a ridicat pe Pinochio la rang de Batman, i-a ridicat osanale peste tot in jur si i-a multumit ca fi-sa a trecut cu brio bacalaureatul. Cu chiu, cu vai, dar l-a luat!

Am crezut ca e cea mai grea treaba sa inveti o limba straina. Incep sa cred ca m-am inselat si ca trebuie doar vointa si putina maturitate in gandire. Cel mai bun profesor de engleza este insa o platforma online, acolo unde poti invata la orice ora, fara sa fii speriat de nota 2 sau de faptul ca ramai repetent. E cineva de aceeasi parere?

Articol scris pentru Spring SuperBlog2017.

March 10, 2017
by prof27
0 comments

Sfaturi de la Buna cu ochi violeti

Vine, vine primavara! Imi venea sa strig ca pe vremuri, in copilarie, extaziata de ghioceii care-si iteau capetele nazdravane, de zambilele delicate si parfumate ca niste nobile fete, de albinutele ce zumzaiau harnice peste tot in jur.

Primavara imi dadea o forta deosebita, o dorinta de ma bucura de intreaga ei frumusete si delicatete cu care era inzestrata. Mereu am fost de parere ca natura asta este o mare cosmeticiana, ca foloseste cumva toata iarna o crema minune, care reuseste sa-i regenereze toate celulele, imbujorandu-i obrazii ca cei ai unei fecioare, improspatandu-i tenul pamantiu si aducandu-i prospetimea de necontestat a tineretii unei primaveri superbe.super_blog_martie-mic

Iar gandul mi s-a dus brusc la sfaturile bunicii legate de frumusete. Avea ea o vorba: ” O femeie trebuie sa arate impecabil la 20, dar si la 70 de ani.” Iarna, mai ales, avea o grija deosebita de tenul ei. Poate si pentru ca avea mai mult timp la dispozitie pentru acest lucru, in restul anului fiind ocupata cu munca campului. Poate parea ciudat ca o tarancuta ca bunica sa fie preocupata cu astfel de lucruri, dar nu trebuie sa uitam faptul ca femeile intotdeauna vor fi femei, adica cochete si dornice sa arate proaspete si sa atraga priviri de admiratie ale celor din jur.

In copilarie mereu ma miram de tenul ei minunat, alb ca laptele, de sprancenele bine definite, de pielea mainilor, fina in ciuda orelor petrecute la sapa si a anilor pe care acum ii acumulase deja. Citisem pe undeva ca mainile sunt cea mai buna oglinda a varstei, ca te poti uita la o doamna si chiar daca chipul nu o va da de gol in privinta anilor, mainile vor spune tot, ca niste tradatoare. Dar Buna avea cele mai frumoase maini pe care la vazusem vreodata in viata mea, aceleasi maini pe care azi le vad la mama mea si pe care mi le doresc si eu: delicate, frumoase, catifelate, parfumate si mangaietoare.

Se pare ca in spatele acestui fenomen statea un secret magic:

”Draga mea, nu pare mare filosofie poate, dar eu sunt cea mai buna dovada ca reteta functioneaza. Mama mi-a transmis-o, iar ea o stie de la buna-sa si tot asa. In familia noastra au fost mereu femei frumoase. Este simplu: pui zahar intr-un bol, adaugi un strop de apa si suc de lamaie. Cu aceasta crema te ungi pe fata si masezi bine orice parte a ei. O lasi sa actioneze cateva minute si apoi indepartezi totul cu apa rece. Rezultatele sunt miraculoase chiar imediat.”

De atunci mereu recurg la aceasta metoda de infrumusetare. Cum soseste primavara imi place sa arat proaspata ca o narcisa, cu chipul vioi si tanar ca o violeta, cu zambetul larg ca cel al unui toporas de martie. N-am putut sa nu adaug usor cateva cuvinte: ”O traditie de frumusete si incredere!”.super_blog_martie_bambus-mic-300x300

Pe geamul ferestrei de la camera imi aparea vag chipul imbujorat al Bunei si ochii ei violeti, care imi aduceau aminte de fiica mea micuta si dulce. Avea aceiasi ochi deosebiti care se indreptau catre mine putin uimiti de lacrima ce se scurgea lin pe obrazul meu. Am zambit si i-am povestit cat de frumoasa era Buna mea, cat de delicata si de plina de experienta, cate sfaturi putea sa inmagazineze capsorul acela buclat, ascuns sub o basma inflorita, pe care Bunul i-o dadea jos tragand-o brusc pentru a-i zari parul castaniu. Ii lega o iubire ca in filme, pe care mi-am dorit-o si eu la randul meu, pe care o doream tuturor celor din jurul meu.

Am deschis cutia mea cu amintiri si am ras zgomotos cand am vazut hartiuta cu scrisul meu de copil, pe care erau asezate frumos cateva sfaturi de la ea:

  • O radacina de crin curatata se fierbe intr-un litru de apa timp de 20 de minute, se pune apoi intr-un castron solutia si se adauga apa rece. Se introduc mainile inauntru circa 10-15 minute;
  • In cada de baie se adauga 3 litri de lapte fiert si o ceasca de miere. Pielea devine matasoasa si moale;
  • Clateste parul cu bere, devine stralucitor si mult mai curat!
  • Comprese cu ceai aplicate pe cearcane un sfert de ora pentru a le indeparta complet;
  • Ceai de nalba aplicat pe zonele inrosite timp de 10 zile;
  • Sucul de la rosie aplicat zilnic timp de 15 minute scoate punctele negre.

Cata incredere poti avea in sfaturile Bunei! Toate au fost testate si verificate, iar rezultatele sunt remarcabile. Am asezat hartiuta magica inapoi in cutia cu amintiri pe care vreau sa o transmit micutei mele. Frumusete și încredere, doua cuvinte cu adevarat valabile in acest sens, datorita Bunei!

Am zambit haios, am scos limba in oglinda din fata mea in care ma machiez si-mi aranjez fata, am tras biletelul din cutie si am adaugat un alt sfat, la fel de important ca celelalte ale bunicii: crema antirid cu argan de la Farmec, un produs romanesc 100%. Nu stiu daca multe dintre doamne sunt de acord cu mine, dar eu ador aceasta crema pe care o consider ca fiind ideala pentru piele, mai ales datorita ingredientelor sale naturale. Urasc chimicalele si tot ce inseamna ele, asa ca sunt extrem de reticenta sa folosesc ceva din comert, merg intotdeauna pe traditia transmisa de Buna. Doar ca uneori, pe langa acestea, exista si in magazin ceva bun, iar acesta se afla in produsele Farmec, o marcă de incredere.

Ii zambesc Mirunei, fata mea cu ochi violeti, si-i comunic pe un ton de specialist: ”Cand vei fi de varsta mea, iar ridurile pot aparea, atunci e bine ca pe langa sfaturile de la Buna sa folosesti si crema aceasta, aduce substante folositoare care indeparteaza semnele batranetii! Uleiul de argan mai este numit lichidul de aur, draga mea!”.

Miruna rade si ochii violeti sclipesc ca cei ai Bunei. Cat de interesanta este si genetica asta!

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017.

March 6, 2017
by prof27
5 Comments

Pufi ”Papa tot”

Bucuria si veselia sunt doi factori care reusesc sa aduca in vietile oamenilor acel sentiment de implinire sufleteasca. Cand spunem ”acasa”, cu totii ne gandim la relaxare, la un colt de paradis intr-o lume plina de agitatie si de poluare, la clipe savuroase in compania membrilor familiei sau a celor mai buni prieteni ai nostri, fie ei chiar si necuvantatori.

In casa mea exista mai mereu momente care binedispun si care transforma totul in fericire. Din clipa in care a intrat in familie Pufosenia numarul 1, anume Pufi ”Papa tot”, toti parca ne apucam sa jucam tontoroiul in jurul sau. Pufi ”Papa tot” este un catelus simpatic si plin de viata, extrem de adorabil, care reuseste doar prin simpla sa prezenta sa umple intreaga camera de voie buna si de momente de ras maxim.

In ultima vreme este pus pe sotii, incearca sa faca tot felul de acrobatii spectaculoase si cand iti este lumea mai draga, te trezesti brusc cu Pufi ”Papa tot” direct in cap. Se aseaza tacticos cu funduletul lui pufos, cu o blanita atat de moale si de deasa, si incepe sa se legene ca batut de vant. Daca nu reuseste sa-si gaseasca o pozitie confortabila, se freaca cu funduletul de capul meu pana cand reuseste imposibilul. Nu se da deloc batut, astfel incat trece imediat la a doua acrobatie senzationala: cu labutele din fata se sprijina de manerele calutului de jucarie pe care l-am cumparat Ilincai, fiicei mele mai mici, si se da in balansoar cu ravna. Il tine cateva ore daca il lasi.

Doar ca in momentul in care Pufi se joaca mai cu ravna, apare Ilinca care se hotaraste brusc sa nu accepte invadatorul in teritoriul propriu. Evident ca din acel moment se declanseaza al treilea razboi mondial, in care avioanele si tancurile nu-si mai au rostul, nici pistoalele si mitralierele, ci doar o paruiala pe cinste intre cei doi. Ilinca pierde intotdeauna, mai ales ca nu reuseste sub nicio forma sa impinga funduletul pufos de pe jucarie. Pufi sade bine infipt si nu se clinteste deloc. Continua sa se legene si sa fie incantat ca este admirat de toata lumea.

Interesant este ca daca nu-l privesc, se enerveaza brusc si aterizeaza iarasi in capul meu, pana cand isi da seama ca sunt cu ochii pe cascadoriile sale. Linge apoi cu ravna o labuta pufoasa si mai da o limbuta unui picior de scaun care i-a cazut cu tronc, apoi se pozitioneaza in fata televizorului pentru a urmari la aceeasi ora o emisiune interesanta pentru el: Pisicile Aristocrate!. Sare, maraie, topaie ca apucat, incearca sa isi infiga dintisorii in ecranul televizorului si intepeneste brusc cand prin cadru trece Musette. A facut un coupe de foudre se pare, deoarece la aceeasi ora are nevoie sa o vada macar putin. Va imaginati ca atunci cand plecam in excursie nu putem sa nu avem in bagaje si filmul de desene animate preferat de Pufi ”Papa tot”.

Botezul l-a primit datorita faptului ca nu refuza niciodata nimic. Intr-o zi a mancat inclusiv spanac si doi gandaci negri si parosi. Nici n-a clipit, apoi s-a culcat pe gresia din bucatarie, un ghem de blana pe care nu ai putea sa nu il smotocesti cu orice ocazie. Bunicul, care este fan branza, spune mereu ca Pufi pare la fel de pufos ca o crema de branza. De altfel, catelusul minunat este la fel de incantat de bunatatile acestea pe care le savureaza imediat ce Bunul si-a intors privirea agera de la masa plina cu de toate.

Fiecare dintre noi ar trebui sa aiba o astfel de pufosenie haioasa. Viata se umple de tot felul de momente pufoase si distractive.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017

 

March 5, 2017
by prof27
0 comments

Apa si cafeaua – cuplul care poate aduce succes in afaceri!

Caldura mare, stres enorm si panica instalata in sufletul meu ca la ea acasa… Acestea erau acele cuvinte care ar fi putut caracteriza oricand o zi proasta care se va termina cu siguranta neproductiv. Si totusi am tras sa termin proiectul ca un bou la jug. Aproape ca simteam cum in curand imi dau sufletul pe birou daca nu iau o inghititura de apa rece.

Am strigat dupa secretara:

-Angelo, apa! Cafea mai este? Vreau o gura, doua!

-Nu mai e, iar gura nu-ti dau, sefule, pentru ca ma bate barbatul acasa!

-De ce n-avem apa? Si cafea cum adica nu mai avem? Ce e cu portia? Si ce naiba e cu caldura asta insuportabila? Si cine vrea sa te pupe, fato?

Secretara urla de la capatul celalalt al biroului sau cu o forta care era proportionala cu volumul plamanilor ei:

-Nu e pentru ca n-ati incheiat contractul cu La Fântâna! Si de pupat stiu eu ca vrei sa ma pupi, dar nu indraznesti!

-Ce fantana fato? Ai capiat? Mergi la colt si ia-mi apă și cafea ca te concediez!Kafune-mic-128x300

Secretara se stramba de la locul ei, isi ridica sutienul cu o mana iscusita si isi propti sanii imensi de biroul maro din lemn de stejar. Apoi arunca cateva cuvinte la fel de urlate:

-Concediaza-ma! Iar proiectul sa-l faceti voi singuri pana la sfarsitul zilei, ca va mai ajuta cucu! Si nici nu te pup, nu insista!

-Ce treaba are cucul, fato? Vreau o cafea la birou doar! Ce naiba am cerut? Zici ca sunt un beduin in Sahara si caut o oaza cu un izvor cristalin… Iar cu pupatul ai luat-o razna, nu te pupa nimeni, nu te mai agita atat.

-Nu stiu, sefu, ce cauti matale, dar, cu siguranta, daca nu termini proiectul in seara asta, ne cautam cu toti de serviciu! Ca sa nu te mai iriti atat, pupa-ma odata si gata, ti se ia gandul de la buzele mele dulci!

-Repara aerul conditionat! Mai am putin si ma dezbrac in pielea goala, nici nu imi mai simt neuronii activi de la moleseala asta! Si termina cu pupatul si cu buzele tale, ca m-ai tampit de tot!

Secretara se foi 5 minute pana raspunse:

-Apa, cafea, aer conditionat, actele de semnat pana la 5, de facut toate dosarele pentru parteneri, sa alerg pana la cafeneaua din colt sa cumpar cafea pentru sedinta de la 7, sa-mi schimb hainele dupa ce fac un dus pentru a primi viitorii clienti, sa te pup pana te las lat in pat… Ce dracu mai vrei sa fac? Sa dau din aripi ca liliacul si sa sug sange?

-Ai capiat, fato? Am cerut o apa sau o cafea si sa repari aerul conditionat ca nu dam randament niciunul si nu va mai avea loc nicio sedinta la 7! Ce tot boscorodesti acolo de parca tu singura reusesti sa duci firma la succes si noi nu stim cum sa ne aglomeram sa o falimentam! Si nu vrea nici dracu sa te duca in pat, asa ca visezi degeaba!

De data aceasta, secretara isi continua tacuta munca. La fel si eu, m-am lasat pagubas, n-am mai cerut nimic. Dar gura imi ardea dupa o gurita mica-mica de apa rece, dupa o cafea zbiera creierul meu obosit si pielea dorea sa fie dezmierdata de aerul conditionat al biroului. Colegii se intindeau care mai de care in toate directiile, semn clar ca se plictisisera, ca nu mai aveau nici cel mai mic imbold pentru a munci si ca intr-un fel cazusera intr-o stare de letargie, sora cu moartea.

Ajunsi la ora 18.30 am realizat brusc ca s-a dus naibii toata treaba, ca afacerea picase fara niciun fel de probleme si ca partenerii nostri tocmai sunasera sa anuleze totul.

Secretara urla brusc:

-S-au dus la firma concurenta, aia de peste drum! Cica era vorba care termina primul, acela primea contractul cu ei.

-Si au terminat? Cum naiba? Am facut totul, ne-am straduit, am luptat, am crapat aici fara o gura de cafea sau de apa!

-Si fara pupat! completa secretara, dar am lasat-o sa aiureasca. O fi fost de la lipsa de aer…

Revolta urla cumva in sufletul meu. Nu ca m-as fi inchipuit un fel de campion al concursurilor, dar ma ofticam ca firma concurenta reusise. Unde naiba gresisem?160825_LFA_a&c_roll-up_85x200cm_150dpi_outline

Secretara zbiera iarasi:

-Am vorbit cu Suzana! Cica ei au apă la birou, cafea si aer conditionat din belsug! Iar proiectul nu a fost cine stie ce, mai ales ca au mai putini oameni decat noi. Iar seful ei a si pupat-o ca a reusit la sfarsit sa le obtina proiectul.

-Adica ce vrei sa spui ca ne-au invins apa, cafeaua si aerul? Iar tu nu ai reusit ca nu te-am pupat eu?

-Da, boss! Si dorinta sefului lor de a-si satisface angajatii in nevoile lor elementare!

-N-am mai auzit ca seful trebuie sa pupe secretara ca sa aiba succes in afaceri! Auzi, ia suna-i pe cei de la firma ”La Fântâna”!

-Cam tarziu! remarca secretara tragandu-se incet de sprancenele negre si groase.

Tarziu pe dracu! Dar n-am zis-o in gura mare, trebuie sa recunosc ca a fost vina mea, o cafea ofera energie, apa este un lichid vital functionarii intregului organism, iar aerul conditionat face diferenta intre o vacanta si o zi de munca la birou.

-Sefule, un aparat watercooler poate fi cea mai buna solutie pentru noi. Ne putem face cafeaua si singuri daca am avea apa calda. Sa stabilesc necesarul si sa-i sun?

-Da, am zis resemnat. Fa si un abonament la cafea! Ne trebuie mai multa energie pentru proiectul urmator, chiar nu ne permitem sa il pierdem si pe acesta! Si daca trebuie sa te si pup ca bonus, iaca o voi face!

Secretara zambi amuzata si forma numarul.

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017

February 28, 2017
by prof27
0 comments

De ce eu?

Ma irita o chestie si incerc din rasputeri sa scap de ea. La un anumit moment dat, cu siguranta, voi tipa, voi striga, voi bate din picior si voi ridica pumnul catre o divinitate doar de mine stiuta. Nici nu s-ar putea altfel, parca nici n-as fi eu daca as omite cumva vreuna dintre aceste etape.

Stau si ma gandesc de ce eu. De ce nu altul sau alta? Ei/ele ce-au? Pana la urma eu nu sunt decat un mic si insignifiat nimic.